Celule si tesuturi

Celulă este unitatea de baza structurală, funcţională şi genetică a organizării materiei vii. Corpul omenesc este alcătuit dintr-un număr foarte mare de celule cu formă diferită în funcţie de specializarea lor. Toate celulele iau naştere din celulă ou prin diviziuni succesive şi diferenţieri celulare.
O celulă este alcătuită din trei elemente componente:

• citoplasmă - reprezintă masă extranucleară a celulei; ea este alcătuită din substanţe anorganice (apă şi săruri minerale) şi organice (carbohidraţi, lipide şi proteine). Citoplasmă este formată din citoplasmă fundamentală şi formaţiuni diferenţiate reprezentate de organite celulare - comune tuturor celulelor (reticul endoplasmatic, ribozomi, lizozomi, aparatul Golgi, mitocondrii, centrozom) şi specifice anumitor celule (miofibrile, neurofibrile, corpi Nissl) - şi incluziuni citoplasmatice;
• nucleu - nucleul conţine materialul genetic cu rol în transmiterea informaţiei genetice; de asemenea nucleul controlează metabolismul celular. Nucleul poate să aibă o poziţie centrală sau excentrică. O celulă poate conţine un singur nucleu, doi nuclei, mai mulţi nuclei sau nici unul. Un nucleu conţine unul sau mai mulţi nucleoli, carioplasmă şi membrană nucleară;
• membrană celulară (membrană plasmatică) - membrană celulară conferă celulei formă şi îi separă componentele de mediul extracelular. Este foarte subţire şi este alcătuită dintr-un strat lipidic (fosfolipide şi steroli) şi proteine. La unele celule citoplasmă prezintă prelungiri acoperite de plasmalemă, prelungiri care pot temporare (pseudopodele leucocitelor) sau permanente (microvilii epiteliului mucoasei intestinale, cilii epiteliului mucoase traheii sau desmozomi - corpusculi de legătură care solidarizează celulele epiteliale).

Mai multe celule cu aceeaşi formă şi structura unite între ele printr-o substanţă intră-celulară şi care îndeplinesc în organism aceeaşi funcţie sau acelaşi grup de funcţii alcătuiesc un ţesut.

 Există mai multe tipuri de ţesuturi:

• ţesuturi musculare - ţesutul muscular este alcătuit din fibre musculare care pot fi de trei tipuri, în funcţie de care deosebim: 

*ţesut muscular neted - este alcătuit din fibre musculare netede omogene cu aspect fusiform, care au nucleul în partea centrală mai îngroşată;
*ţesut muscular striat - este alcătuit din fibre musculare striate care sunt celule alungite cu numeroşi nuclei situaţi periferic cu aspect striat;
*ţesut muscular de tip cardiac - formează miocardul; sunt fibre musculare striate cu un singur nucleu, dispuse în reţea, articulate prin discuri intercolare;

• ţesuturi epiteliale (ţesut cubic simplu, ţesut cilindric simplu, ţesut pavimentos simplu, ţesut epitelial pluristratificat) - ţesutul epitelial este alcătuit din unul sau mai multe straturi de celule legate între ele; epiteliile formează la suprafaţă corpului epiderma sau căptuşesc cavităţi interne;
• ţesut nervos - este alcătuit din celule specializate numite neuroni şi celule cu rol de hrănire şi susţinere a acestora (celule gliale);
• ţesuturi conjunctive (ţesut osos compact, ţesut osos spongios, ţesut fibros, ţesut lax, ţesut reticulat, ţesut adipos) - ţesutul conjunctiv este alcătuit din celule conjunctive, substanţă fundamentală (sânge, cartilaj, os, etc) şi fibre (colagen, reticulină şi elastina).

La rândul lor, ţesuturile se grupează şi formează organele (inima, rinichi, etc.), organe care funcţionează în corelaţie cu alte organe. În acest fel se formează sistemele (nervos, osos, muscular, etc). Totalitatea sistemelor formează organismul uman.