Cancerul gastric

Stomacul este un organ în formă de litera "J" situat în abdomenul superior, rezervor pentru alimentele ingerate şi implicat în digestia principiilor alimentare (vitamine, minerale, carbohidraţi, proteine, lipide).

Peretele sau este alcătuit din trei straturi:

-mucoasa (stratul intern)
-musculară (stratul mijlociu)
-seroasa (stratul exterior).

Cancerul care apare la nivelul stomacului se numeşte cancer gastric. Cancerul gastric este o afecţiune malignă, în care celulele neoplazice apar la nivelul mucoasei gastrice şi apoi se extind dincolo de peretele gastric.
Tipul histologic cel mai frecvent de neoplasm gastric este adenocarcinomul. Alte tipuri histologice rare, include:

-limfoamele (cancerele care prind sistemul limfatic)
-sarcoamele (cancerele ţesutului conjunctiv), cu diferite variante:
-leiomiosarcoame (muscular)
-liposarcoame (adipos)
-angiosarcoame (sarcomul Kaposi).


Frecvenţa cancerului gastric
Cancerul gastric este a şaptea cauza de deces în SUA. Deşi, incidenţa cancerului gastric a scăzut în ultimul secol, începând din anii ’30, totuşi rămâne o cauza importantă de deces mai ales în ţările în curs de dezvoltare. În ultimii ani numărul cazurilor de cancer gastric a rămas constant, în timp ce numărul deceselor datorate acestui tip de tumoră a scăzut semnificativ. Numărul cancerelor gastrice situate în porţiunea învecinată intestinului subţire a scăzut, în timp ce numărul cancerelor situate la nivelul joncţiunii eso-gastrice (limita dintre esofag şi stomac) a crescut.
Simptome
Cancerul gastric precoce este frecvent asimptomatic. Atunci când există simptome, acestea sunt de tip dispeptic:
-disconfort abdominal sau indigestie
-senzaţie de balonare imediat după masă
-greaţă
-inapetenţă
-arsuri la stomac.
În cancerul gastric avansat manifestările clinice sunt următoarele:
-sânge în scaun
-vomă
-pierdere în greutate fără o cauza aparenţă
-durere abdominală
-icter (îngălbenirea pielii şi a albului ochilor)
-ascită (umflarea abdomenului)
-deglutitie (înghiţire) dificilă.
Este necesar un consult medical de specialitate ori de câte ori apare unul din aceste simptome.
Investigaţii
Testele care investighează esofagul şi stomacul sunt utilizate pentru a pune diagnosticul de cancer gastric.
Aceste investigaţii sunt:
-examenul clinic şi anamneză: examenul clinic general este util pentru că depistează semnele şi simptomele neoplasmului gastric (de ex: prezenţa unei mase tumorale abdominale sau altceva neobişnuit); de asemenea, antecedentele personale fiziologice şi patologice pot fi de ajutor în orientarea diagnosticului
-biochimia sanguină: măsoară cantitatea unor substanţe eliberate în sânge de către organele şi ţesuturile organismului; nivelul crescut sau scăzut al unei substanţe este semn al unei afecţiuni a organului sau ţesutului care o eliberează
-hemoleucogramă (numărul de celule roşii, albe, trombocite, hemoglobină-proteină care transporta oxigenul)
-examen endoscopic: prin care se vizualizează mucoasa esofagului, stomacului şi a duodenului (porţiunea superioară a intestinului subţire) cu ajutorul unui tub subţire introdus prin cavitatea bucală în esofag
-examenul materiilor fecale: pentru identificarea urmelor de sânge din scaun
-radiografie baritata: înghiţirea unei suspensii de bariu care permite vizualizarea radiologică a esofagului şi stomacului
-biopsia: constă în prelevarea unor celule sau ţesuturi, care sunt prelucrate şi apoi vizualizate la microscop, pentru a găsi eventuale modificări tumorale; mostră de ţesut poate fi preluată cu ajutorul endoscopului
-tomografia computerizată (CT): realizează o serie de imagini detaliate a anumitor regiuni din corp, preluate din diferite unghiuri; aceste imagini sunt realizate de un calculator conectat la un aparat de raze X; pentru o mai bună evidentiere a ţesuturilor investigate poate fi injectată sau înghiţită o substanţă de contrast; tomografia de tip spiral sau helicoidal realizează imagini detaliate a organelor, folosind un aparat cu raze X care scanează organele într-o manieră spirală.
Evoluţie
Prognosticul (probabilitatea recuperării) şi opţiunile terapeutice depind de următorii factori:
-stadiul bolii (dacă afectează doar stomacul sau dacă este diseminat şi în alte regiuni ale organismului)
-starea generală a pacientului.
Tumoră diagnosticată într-un stadiu incipient are un prognostic favorabil.
Stadializarea cancerului gastric
După depistarea cancerului se efectuează investigaţii, pentru a află dacă celulele canceroase s-au răspândit în stomac sau în alte părţi ale corpului. Metodă prin care se studiază invazia celulelor canceroase se numeşte stadializare. Informaţia culeasă din procesul de stadializare hotărăşte stadiul bolii. Este importantă cunoaşterea stadiului pentru planificarea tratamentului.
Următoarele investigaţii pot fi folosite în procesul de stadializare:
-determinarea serologică a markerilor tumorali:
-hCG (gonadotropină corionica umană), CĂ-125, CAE (antigenul carcino-embrionar)
-radiografia toracică, a organelor şi oaselor toracelui: o radiografie este obţinută prin expunerea toracelui la radiaţii X, care trec prin corp şi se proiectează pe un film, rezultând o poză a regiunilor anatomice de interes
-endosonografie sau gastroecografie: metodă imagistică în care se combină endoscopia cu ecografia (se foloseşte un transductor eco la capătul terminal al endoscopului); precizează gradul de infiltrare al peretelui gastric şi al structurilor învecinate
-tomografia computerizată (CT)
-laparoscopia diagnostica: este o tehnică chirurgica la mini-invazivă, prin care sunt vizualizate organele abdominale; printr-o incizie chirurgicală (tăietură) la nivelul peretelui abdominal se introduce în abdomen un mic tub (laparoscopul), pentru a verifică astfel conţinutul abdominal şi a caută anumite semne de boală, iar prin altă se introduce un tub prin care se realizează fie biopsia ghidată fie intervenţia chirurgicală
-tomografia cu emisie de pozitroni (PET): produce o imagine care poate ajută la aflarea extensiei celulelor canceroase în tot organismul; se foloseşte un radionuclid (glucoză) injectat intravenos şi se obţine o imagine ce evidenţiază structurile ce utilizează glucoză; celulele neoplazice sunt mai active metabolic şi utilizează glucoză mai intens decât celulele normale.
Următoarea stadializare este folosită pentru cancerul gastric:
Stadiul O (carcinom în situ): în acest stadiu, procesul tumoral este limitat doar la nivelul stratului mucoasei gastrice.
Stadiul I este împărţit în stadiul IA şi IB:
-Stadiul IA – tumoră s-a extins la nivelul peretelui gastric, depăşind mucoasa
-Stadiul IB – tumoră a depăşit mucoasa şi s-a extins:
-fie la 6 ganglioni limfatici învecinaţi
-fie în stratul muscular al peretelui gastric.
Stadiul ÎI: tumoră a depăşit mucoasa şi s-a extins:
-fie la 7-15 ganglioni limfatici învecinaţi
-fie în stratul muscular şi la 6 ganglioni limfatici învecinaţi
-fie la stratul seros dar fără a prinde ganglionii limfatici regionali.
Stadiul III: este împărţit în stadiul IIIA şi IIIB:
-Stadiul IIIA – tumoră s-a extins:
-fie în stratul muscular şi la 7-15 gangioni limfatici învecinaţi
-fie la seroasa şi la 6 gangioni limfatici
-fie la nivelul organelor din vecinătatea stomacului, dar fără metastaze ganglionare sau la distanţă
- Stadiul IIIB – tumoră a depăşit seroasa şi a prins între 7-15 ganglioni limfatici învecinaţi.
Stadiul IV: tumoră s-a extins:
-fie la nivelul organelor din vecinătatea stomacului şi a prins cel puţin un ganglion regional
-fie a prins mai mult de 16 ganglionii limfatici
-fie a diseminat la distanţă.
Cancerul gastric recidivant

Cancerul recidivant al stomacului este o formă de cancer recidivat (reapărut) după efectuarea tratamentului. Acest tip de cancer poate apărea la nivelul stomacului sau în oricare altă parte a organismului, cum ar fi ficatul sau ganglionii limfatici.
Tratament - Generalităţi
Există mai multe posibilităţi de tratament pentru pacienţii cu cancer al stomacului. O parte dintre acestea sunt standard, (uzual folosite în tratament), altele sunt deocamdată testate în cadrul unor studii clinice (trialuri clinice). Înaintea începerii tratamentului, pacienţii ar putea lua în calcul posibilitatea de a participa într-un astfel de studiu. Studiul este menit să îmbunătăţească tratamentele actuale sau să obţină informaţii noi, privind tratamentul pacienţilor cu cancer. Când un astfel de studiu clinic arată că un tratament nou este mai bun decât unul standard, noul tratament poate să devină unul standard.
Alegerea unui tratament cât mai potrivit este o decizie care implică şi pacientul, familia acestuia, precum şi echipa de medici care îngrijesc pacientul.
Sunt folosite patru tipuri de tratament standard:
-tratamentul chirurgical
-chimioterapia
-radioterapia
-terapia biologică.
Chimioterapia
Chimioterapia este un tratament antitumoral, care foloseşte anumite medicamente în scopul distrugerii celulelor canceroase, fie prin distrugerea directă a acestora, fie prin stoparea diviziunii acestora. Când tratamentul chimioterapic este administrat oral, injectat intravenos sau intramuscular, substanţele medicamentoase intră în circulaţia sistemică ajungând astfel la nivelul procesului tumoral (chimioterapie sistemică).
Când tratamentul chimioterapic este injectat direct la nivelul coloanei vertebrale, a unui organ sau într-o cavitate a organismului precum abdomenul, medicamentele acţionează mai ales pe zonele afectate de tumoră, cruţând restul organismului de efectele adverse a tratamentului sistemic (chimioterapie regională).
Metodă de administrare a chimioterapiei depinde de tipul şi stadiul tumorii.
Radioterapia
Radioterapia este un tratament antineoplazic care foloseşte raze X de intensitate mare sau alte tipuri de radiaţii, capabile să distrugă celulele maligne.
Există două tipuri de radioterapie:
-radioterapia externă: foloseşte un aparat care trimite radiaţii către zona afectată
-radioterapia internă: care foloseşte substanţe radioactive injectate direct la nivelul tumorii prin ace, tuburi sau catetere.
Modalitatea prin care este realizată radioterapia depinde de tipul şi stadiul procesului tumoral.
Chimio-iradierea
Chimio-iradierea combină chimioterapia cu radioterapia cu scopul de a creşte eficientă acestora. Când este utilizată după tratamentul chirurgical, are rolul de a creşte rată de vindecare şi poartă numele de terapie adjuvantă. Dacă este utilizată înaintea intervenţiei chirurgicale este denumită terapia neoadjuvanta.
Terapia radiologică
Terapia biologică este un tratament care se foloseşte de sistemul imun propriu al pacientului. Sunt folosite substanţe produse de organism sau sintetizate în laborator, cu scopul întăririi sistemul imun în lupta acestuia cu cancerul. Acest tip de tratament poartă numele de bioterapie sau imunoterapie.
Aceste tratamente menţionate anterior, sunt doar câteva dintr-un grup mai mare de metode terapeutice aflate în studiu.
Tratament în funcţie de stadiul bolii
Stadiul 0 (carcinom în situ)
Tratamentul cancerului de stadiu 0 este chirurgical: gastrectomie totală sau subtotala.
Stadiul I şi stadiul ÎI
Tratamentul stadiului I şi ÎI al cancerului gastric poate include următoarele:
-chirurgie (gastrectomie totală sau subtotala)
-chirurgie (gastrectomie totală sau subtotala) urmată de chimio-iradiere
-în cadrul unui studiu experimental, chimio-iradiere înaintea tratamentului chirurgical.
Stadiul III
Tratamentul stadiului III poate include următoarele:
-chirurgie (gastrectomie totală)
-chirurgie (gastrectomie totală) urmată de chimio-iradiere
-în cadrul unui studiu experimental, chimio-iradiere înaintea tratamentului chirurgical.
Stadiul IV
Tratamentul stadiului IV de cancer gastric, fără metastaze la distanţă, include următoarele:
-tratament chirurgical (gastrectomie totală) urmată de chimio-iradiere
-în cadrul unui studiu experimental, chimio-iradiere înaintea intervenţiei chirurgicale.
Tratamentul stadiului IV de cancer gastric, cu metastaze la distanţă include următoarele:
-chimioterapie că tratament paliativ, pentru a îmbunătăţii calitatea vieţii bolnavilor prin controlul simptomelor
-plasarea unui stent sau rezectie endoscopică cu laser, pentru a crea un confort bolnavului
-radioterapie paliativă, pentru a opri sângerările, diminua durerea sau dimensiunea tumorii care blocheza un orificiu al stomacului
-tratamentul chirugical că metodă paliativă, pentru a opri sângerările sau a micşora tumora care blochează un orificiu al stomacului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu